Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ȘTI TOATE ROSTURILE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 163 pentru ȘTI TOATE ROSTURILE.

Veronica Micle - De-ai ști...

... Veronica Micle - De-ai şti... De-ai ști... de Veronica Micle De-ai ști, iubite, cât de mult Mi-i dor ca glasul tău s-ascult, Ai veni pe-aripi de vânt Și mi-ai spune un cuvânt. Vorba ... M-ai vedea, eu te-aș privi, Vorbele s-ar înmulți. Tu mi-ai spune una mie, Eu ți-aș spune multe ție Făr-de rost și chibzuire, Însă toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vânt, Vin de-mi spune un cuvânt, Că mi-i dor atât de mult Glasul tău să-l ...

 

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... Alexăndrie, Și viața ciudată a unui crai cuminte, Care lăsa pe dracu fără încălțăminte? [1] Tu, care mai în urmă, râzând de-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii însemnate, Meropa, Atalia și altele mai multe, Declamându-le toate cui vrea să te asculte? Negreșit îmi vei zice, țin minte ce îmi place, Dar cărțile cu mine e greu să se împace. Mai lesne ... n-asculți, să spui glume, să scoți la jucării, Și pân-a râde alții, să râzi tu mai întâi. Vezi domnișoru-acela care toate le știe, Căruia vorba, duhul îi stă în pălărie, În chipul de-a o scoate cu grații prefăcute? Hainele de pe dânsul sunt ... formă minunată; Vrea s-o cumpere prințul, dar ca un om cuminte Dumnealui o tocmise ceva mai înainte. Când le-a spus astea toate, o ia la ochi, privește Chiar pe dama aceea cu care-atunci vorbește; I-o dă în nas, se pleacă, și în sfârșit o lasă ... să se afle damă de mijloc așa tare, Ca să n-o fac să cadă la cea dintâi mișcare. Ăsta îți e talentul și darurile ...

 

Alexei Mateevici - Cuvintele credinței

... vrei să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei mici ...

 

Friedrich Schiller - Cuvintele credinței

... vrei să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei mici ...

 

Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î

... prea sileam să meargă la școală, căci îndată îl lovea durerea de cap, de care și acum pătimește dacă citește măcar jumătate de oră. Cu toate acelea, când era de zece ani, știa pe de rost cimilituri, păcălituri și mulțime de fabule, de mă amuza nopți întregi, iar acum îi în stare să-ți cânte toate cântecele orașului cu stihurile lor. SLUJNICA: Cucoană, am fost la cuconașul, și ciocoiul dumisale nu m-au lăsat să întru în odaie, spuindu-mi că ... înveți, când eu știu tot și sunt cel întâi între toți școlerii? Întreabă dascălii de la școala domnească să-ți spuie că eu am învățat toate cele, schimbându-mi tabla de nu la trei zile, dar la săptămâna negreșit, iar acum, de vro cinci luni, învăț o engomie grecească să o ... cheamă Treime. CUCONAȘUL: Apoi cum se poate să fie și trei, și unul? DASCĂLUL: Precum se pot multe lucruri materialice, dar mai ales Dumnezeirea, ce toate le poate. De pildă, cărămida îi alcătuită din apă, lut și foc; ai înțeles acum că din aceste trei lucruri se alcătuiește cărămida?*. CUCONAȘUL: Cum ... ...

 

George Coșbuc - Muntele Rătezat

... câte unul, Altu colo-n pisc era; Când vorbea, urla ca tunul; Când fugea pe culmi nebunul, Sub el locul tremura. Noi le știm, românii, toate, Că trăiam și-atunci pe-aici. N-aveam grija lor, nepoate: Le păream prin vale poate Niște biete de furnici. Și trecură vremi, trecură, Uriașii ... a izbit așa păgână Zidul cel de-o săptămână. Retezându-l așa fel, Că și culme și cetate, Cu flăcău și fată-n zbor, Toate fost-au spulberate Și prin văi întunecate S-a nălțat mormanul lor. Ea, cea singură-n viață, Hohotind porni acu Și-a ... a pierit pe culmi prin ceață Dintr-această dimineață N-o știm ce se mai făcu. Noi, românii, știm aceste, Că pe-aici ne-avurăm rost Când trăiau capcâni pe creste: Multe știm, că multă este Vremea de când știm ce-a fost. Vezi pe-un deal acolo satul ...

 

George Coșbuc - Flăcări potolite

... urmă-a-nnebunit." —„Nebun, din ce?" — „Cuvântul meu Și-al altora, e zvon prin sat ;         Dar știe Dumnezeu! Din multe toate, — zic și eu,         Dar, urma, din băiat." — „Era mișel?" — „Ba nu, deloc ; Dar singur el a tot zorit ... joc.         Și-i dus de-atunci, fugit."    —„E dus de-atunci... Dar ce-au avut?" — „O fată... vezi, că n-are rost         Să spun de la-nceput. Nimicun... ei!... și ce-a făcut         Destul de rău a fost. De frica ocnei s-a ... doi         Puține zări cuprind! Cărarea asta, o știa, Și colo stânca de-adäpost         Pe ploaie-n vremea grea Și parc-același vânt bătea,         Și toate cum au fost! E sat dincolo — drum umblat Și dealul mic, ușor să-l sui —         Aici l-a legănat Măicuța lui ...

 

Mihai Eminescu - Satira I

... n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ... Și suind în susul scării pân' la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma ... C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte. Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege... Dar afară de acestea, vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - Astea toate ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea I

... n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ... Și suind în susul scării pân' la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma ... C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte. Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege... Dar afară de acestea, vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - Astea toate ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... la sat și, fiindcă băietul lui era leneș, rău și târziu la minte, a găsit că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema și Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or[i] punea pe palamar să zic-un Tatăl nostru, iar el îl secunda cu gagagaga ... palamar îl ocupa onorabilul domn Nicodim Parpalac. Băiet cu multă ambiție, fecior de popă, cam prostuț, nu-i vorbă, da-ți știa Crezul pe de rost de, de, de... nu altceva. Altfel trăgea clopotele tot într-o dungă, de gândeai că arde satu, or[i] că s-o aprins pădurea, și ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... Nu l-ați priceput?! Ei bine! Vom vedea cine-i nebun. Ascultați dar toți acuma, ce doresc și vreau să spun: Dacă nu-mi veți ști da seamă de tot ce-am vorbit acuma Cu bătrânul de pe brazdă, atunci, las deoparte gluma Și pe toți, pe toți vă spânzur! Mă ... loc: Pe crai bine cunoscându-l, îl știau pară de foc. Ce vor face? Mâine craiul îi va pune-n furci înalte, Dacă n-or ști să explice întrebările schimbate! Lucrul naibii! Nu-i de șagă! E un ce periculos Vorbele vâjului fură anapoda și pe dos; Apoi în întreaga lume ... cam sfiiți, sărmanii: se temeau, temeau amar, Că s-a supăra moșneagul și-i va da pe ușă-afar. Dar moșneagul e cuminte : ști să-nvârtă bine jocul. Și, când are ac și ață, coasă al dracului cojocul. Hăi! Era șiret ca vulpea; se-nvârtește-ntr-un picior; Ca ... v-aș spune (deși mi-aș face pomană), Omul câte mai vorbește, fără ca să bage seamă! Apoi, sunt bătrân și-aminte nu mai pot toate să țin: Alta-i mintea cea de tânăr, alta mintea de bătrân! Sfetnicii priveau în față la moșneag cu grijă mare. Oare-l criticau și ...

 

   Următoarele >>>